Mediul înconjurător

Zonelor albastre sunt locuri fascinante unde oamenii trăiesc semnificativ mai mult și mai sănătoși decât majoritatea populației mondiale. Din acest motiv, aceste regiuni sunt intens studiate de oamenii de știință și experții în sănătate. Dar care sunt factorii cheie care contribuie la longevitatea locuitorilor lor? Ce putem face pentru a ne inspira din stilul lor de viață și a îmbunătăți calitatea propriei noastre vieți?

Ce sunt zonele albastre?

Conceptul de 'zone albastre' s-a apărut pentru prima dată în 2004 datorită lucrărilor lui Dan Buettner, un autor și cercetător american axat pe studiul longevității și stilului de viață sănătos. Buettner și echipa sa au marcat zonele cu un număr mare de locuitori care trăiesc mai mult de 100 de ani cu cerneală albastră pe hărți, astfel a apărut termenul 'zone albastre'. În aceste zone nu doar că oamenii ajung la o vârstă mai înaintată, dar rămân și activi fizic și mental până la vârste înaintate.

Unde se află zonele albastre?

În prezent, au fost identificate cinci zone albastre principale în lume, care au fost studiate în detaliu. Fiecare dintre aceste regiuni are condițiile sale unice care contribuie la longevitatea locuitorilor lor:

1) Okinawa, Japonia

Okinawa este cunoscută pentru un număr mare de locuitori care ating vârste excepțional de înalte, incluzând un număr record de centenari și persoane peste 110 ani. Aici, oamenii duc o viață simplă, orientată către comunitate și mănâncă o dieta predominant pe bază de plante, bogată în legume, tofu, alge marine și pește. O mare importanță au aici și obiceiurile culturale, cum ar fi 'ikigai' – motivul pentru care trăim, care reprezintă o filosofie fundamentală de viață pentru fericire și sensul vieții. Ikigai înseamnă intersecția între ceea ce iubim, la ce suntem buni, ce are nevoie lumea și cu ce ne putem câștiga traiul. Acest concept conduce la o stare de împlinire deoarece implică nu doar viața profesională, ci și cea personală, precum și bucuriile cotidiene care contribuie la o viață de calitate și fericită.

2) Sardinia, Italia

Pe această insulă mediteraneană trăiește un număr mare de oameni care depășesc vârsta de 100 de ani. Sardinia este unică prin faptul că bărbații se disting printre aceștia, ceea ce este neobișnuit pentru zonele albastre. În timp ce în alte regiuni femeile domină în longevitate, în Sardinia bărbații ajung frecvent la vârsta de o sută de ani. Secretul longevității lor constă într-o dieta mediteraneană bogată în ulei de măsline, vin roșu, produse integrale, fructe și legume proaspete. Legăturile familiale puternice și viața socială activă joacă un rol crucial în sănătatea fizică și mentală. Oamenii își petrec în mod regulat timpul cu cei dragi, ceea ce reduce stresul și le îmbunătățește starea generală de bine și rezistența la boli.

3) Ikaria, Grecia

Această insulă izolată din Marea Egee este un loc unde oamenii trăiesc până la vârste înaintate și au o rata de mortalitate extrem de scăzută cauzată de boli cardiovasculare și demență. Dieta tradițională în Ikaria este similară cu cea mediteraneană, dar conține și cantități mari de ierburi sălbatice, cum ar fi rozmarin, salvie și cimbru și legume, cum ar fi năutul și lintea. Studiile arată că aceste legume au efecte antiinflamatorii semnificative.^1,2 Aceste legume sunt bogate în compuși fenolici, flavonoide și alte substanțe bioactive care ajută la reducerea proceselor inflamatorii din organism și contribuie la prevenirea bolilor cronice.

4) Nicoya, Costa Rica

Această regiune de pe coasta Pacificului este cunoscută pentru o mare concentrație de oameni care ating vârste înaintate, fără a suferi de bolile tipice asociate cu îmbătrânirea. Dieta lor se bazează pe alimente simple și nutritive, cum ar fi fasolea, porumbul, fructele și legumele rădăcinoase. Cheia longevității lor este și un stil de viață în mod natural activ și legături familiale și comunitare puternice.

5) Loma Linda, California

În această zonă trăiește o comunitate numeroasă de adventiști de ziua a șaptea – un grup religios creștin care pune accent pe un stil de viață sănătos. Adventiștii respectă sâmbăta ca zi de odihnă și evită alcoolul, fumatul și cafeina. Dieta lor este predominant vegetariană și religia lor încurajează activitatea fizică și îngrijirea sănătății mentale. Rezultatele studiului Adventist Health Study-2 au confirmat că acești factori joacă un rol cheie în prelungirea vieții și menținerea vitalității. Adventiștii au o incidență mai scăzută a bolilor de inimă și a bolilor asociate cu creșterea necontrolată a celulelor și trăiesc mai mult decât populația medie.³

Care sunt secretele longevității în zonele albastre?

Deși zonele albastre sunt situate în diferite părți ale lumii, ele împărtășesc câțiva factori comuni care contribuie la longevitatea locuitorilor lor:

I. Mișcare naturală

Locuitorii zonelor albastre se mișcă în mod regulat și natural. Nu merg la sălile de fitness sau nu practică sporturi intense, ci fac grădinărit, merg pe jos, îndeplinesc sarcini casnice și duc în general o viață activă. Acest mod de mișcare este mai puțin stresant pentru corp și îl menține în formă toată viața.

II. Dietă bogată în ingrediente vegetale

Deși fiecare zonă albastră are propriul său regim alimentar, un punct comun este accentul pe alimente proaspete și pe bază de plante. Oamenii din aceste regiuni consumă cantități minime de alimente procesate industrial și zahăr. Dieta lor se concentrează pe legume de sezon, fructe, legume și produse integrale.

III. Legături sociale și comunitatea

Relațiile de familie și de prietenii puternice sunt esențiale pentru sănătatea mentală a locuitorilor zonelor albastre. Majoritatea acestor oameni au un sentiment de apartenență, ceea ce reduce stresul și le crește rezistența la boli. Contactul regulat cu familia, prietenii și comunitatea este un factor cheie pentru starea lor de bine psihică.

IV. Sensul vieții

Oamenii din zonele albastre au un motiv pentru care se trezesc în fiecare dimineață. Fie că este vorba despre îngrijirea grădinii, ajutarea familiei sau viața spirituală, sensul vieții le oferă motivația care îi menține activi și la bătrânețe. Studiile arată că a avea un scop clar în viață poate reduce riscul de mortalitate prematură cu 20%.⁴ Această motivare contribuie nu numai la o mai bună sănătate fizică, ci și la bunăstarea psihică, care joacă un rol esențial în longevitatea acestor oameni.

V. Odihna și reducerea stresului

Locuitorii din zonele albastre acordă în mod regulat timp pentru odihnă și relaxare. Fie că este vorba de siestă, rugăciune, meditație sau simpla ședere cu prietenii, aceste pauze scurte din timpul zilei reduc nivelul hormonilor de stres care sunt responsabili pentru apariția multor boli cronice.

Concluzie: Ce putem învăța din zonele albastre?

Zonele albastre ne arată că longevitatea nu este doar o chestiune de genetică, ci mai degrabă rezultatul unui stil de viață sănătos pe care și noi putem începe să-l practicăm. Putem începe cu schimbări mici, cum ar fi includerea mai multor legume în dietă, petrecerea mai multor timp cu familia și prietenii sau mișcarea regulată în aer liber. Secretul unei vieți lungi și fericite nu este atât de complicat – este nevoie doar să trăim în mod natural, simplu și cu dragoste pentru noi și pentru ceilalți.

Dacă ați observat o greșeală sau o scăpare în articol, vă rugăm să ne anunțați pe email la korektura@brainmarket.cz. Mulțumim!

¹Kaur, M., Pham, T., & Huynh, T. (2023). Bioactive peptides derived from chickpeas: Composition, health benefits, and therapeutic potential.Frontiers in Nutrition, 10, 1218468.

²Ganesan, K., & Xu, B. (2017). Polyphenol-rich lentils and their health promoting effects.International Journal of Molecular Sciences, 18(11), 2390.

³Butler, T., Fraser, G., Beeson, W., Knutsen, S., Herring, R., Chan, J., Sabaté, J., Montgomery, S., Haddad, E., Preston‐Martin, S., Bennett, H., & Jaceldo-Siegl, K. (2008). Cohort profile: The Adventist Health Study-2 (AHS-2). International journal of epidemiology, 37 2, 260-5 .

⁴Hill, P., & Turiano, N. (2014). Purpose in Life as a Predictor of Mortality Across Adulthood. Psychological Science, 25, 1482 - 1486.

Oțet alb, adesea denumit oțet distilat, este o soluție clară de acid acetic în apă, de obicei cu o concentrație de 4-10% acid acetic. Este produs prin fermentarea alcoolului din surse de zahăr cum ar fi porumbul sau cerealele, folosind bacterii din genul Acetobacter. Datorită acidității sale, oțetul alb are proprietăți antibacteriene puternice și capacitatea de a descompune mizeria și de a dizolva depunerile minerale. Această natură acidă permite oțetului să acționeze eficient ca un agent de curățare și dezinfectare în gospodărie.

Istoricul utilizării

Risipirea alimentelor este o problemă care nu numai că ne afectează portofelele, dar și mediul înconjurător. Remedierea acesteia nu este, însă, o sarcină de nerezolvat. Cu puțină planificare și creativitate, putem face ceva în fiecare zi pentru a ne asigura că mâncarea noastră nu ajunge la gunoi. Iată câteva sfaturi practice despre cum să procedăm.

1. Planificarea cumpărăturilor sau „O listă pentru toți”

În fiecare weekend, așezați-vă și planificați meniul pentru întreaga săptămână. Gândiți-vă la ce aveți acasă, ce trebuie consumat și, în funcție de aceasta, faceți o listă de cumpărături. Acest pas este crucial pentru a reduce risipa, deoarece vă ajută să cumpărați cu chibzuință, nu impulsiv. Când mergeți la magazin cu un plan, reduceți șansa să cumpărați ceva ce nu veți consuma în final. De asemenea, dacă aveți acasă ingrediente care se strică repede, încercați să le includeți în planul vostru ca prioritare. Veți economisi timp, bani și, mai ales, veți evita să aruncați mâncarea inutil.

2. Congelatorul: Cel mai bun prieten al fiecărui bucătar

Desigur, este valabil că prospețimea este totul și nu vrem să vă spunem altceva, dar congelatorul este un ajutor neprețuit în lupta împotriva risipei alimentare. Ați gătit prea mult? În loc să consumați mâncarea în mod repetat toată săptămâna până să vă răzgândiți, congelați-o. Porțiile pot fi congelate în saci sau cutii individuale, ceea ce vă va ușura pregătirea unui prânz sau cină rapidă mai târziu. Congelarea este, de asemenea, o modalitate excelentă de a păstra fructele și legumele de sezon pentru mai târziu. De exemplu, când este sezonul căpșunilor, cumpărați mai multe și congelați-le pentru a le savura pe tot parcursul anului.

3. Resturile ca provocare culinară

Resturile de mâncare nu trebuie să fie plictisitoare. Dimpotrivă, pot fi baza unor feluri noi și interesante de mâncare. Aveți resturi de orez în frigider? Transformați-le într-un orez prăjit delicios cu ou și legume. Carnea gătită rămasă poate fi folosită în sandvișuri sau ca umplutură pentru tortilla. Resturile de legume coapte pot fi folosite ca bază pentru supă sau salată. În acest mod, puteți crea ceva nou în fiecare zi și, în același timp, evita risipa. În bucătărie nu există limite, doar creativitatea voastră! De exemplu, un „sendviș cu spaghete” poate deveni noul succes (sau poate nu, dar cu siguranță vă veți distra încercând).

4. Prelungirea vieții: Cum să mențineți alimentele proaspete

Depozitarea corectă a alimentelor este esențială pentru durata lor de viață. Știați că unele tipuri de fructe și legume preferă frigiderul, în timp ce altele nu? De exemplu, merele și fructele de pădure durează mai mult la rece, dar roșiile și bananele își pierd gustul în frigider. Păstrarea alimentelor în locul potrivit poate prelungi durata de viață cu câteva zile. Ceapa și cartofii se păstrează într-un loc uscat și întunecat, dar nu împreună – ceapa poate accelera încolțirea cartofilor. Și ce spuneți despre pâine? Ceea ce nu reușiți să consumați proaspăt, puneți în congelator. Când veți avea nevoie, este suficient să o lăsați să se dezghețe sau să o încălziți în cuptor. Pentru cei care iubesc ierburile proaspete, există un truc: tocați-le, puneți-le în tăvi pentru cuburi de gheață, adăugați puțin ulei și congelați-le. Ori de câte ori veți avea nevoie, le aveți la îndemână.

5. A doua șansă a resturilor într-un alt rol

La punctul trei am menționat provocările creative ale gătitului, fie că era vorba despre resturi sau combinarea unor ingrediente aparent incompatibile. Totuși, resturile sunt chiar baza unor ingrediente. Pâinea care nu mai este proaspătă? Faceți pesmet sau crutoane pentru salată sau supă. Totul poate fi folosit, doar un pic de imaginație este necesar. Și dacă aveți acasă fructe mai puțin proaspete, de ce să nu le folosiți pentru un smoothie sau ca bază pentru un tort cu fructe?

6. Conserve și murături: Distracție pentru serile lungi

Conservarea și murarea alimentelor este nu doar o modalitate eficientă de a păstra fructele și legumele excedentare, ci și un mod grozav de a petrece timpul. Pregătiți-vă propriile gemuri, chutney sau castraveți murați și bucurați-vă de ele pe parcursul anului. Este, de asemenea, o activitate minunată pe care o puteți împărtăși cu familia sau prietenii. În plus, ce poate fi mai bun decât să deschizi un borcan de gem de casă în iarna și să-ți amintești de gustul verii?

7. Compostarea resturilor pe care nu le mai puteți folosi

Dacă aveți o grădină, compostarea este o modalitate excelentă de a folosi resturile alimentare pe care nu le mai puteți procesa altfel. Fie că este vorba de coji, resturi sau resturi de mâncare, toate aceste materiale pot fi compostate și transformate în îngrășământ valoros. În acest fel, puteți reduce cantitatea de deșeuri care ajunge la groapa de gunoi și, în același timp, să sprijiniți creșterea plantelor din jurul vostru.

Concluzie