Vă informăm că din cauza situației critice de inundații, termenul de livrare al comenzilor dvs. poate fi prelungit. Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri.
Asistenţă pentru clienţi:info@brainmarket.ro

Mediul înconjurător

Oțet alb ca agent de curățare: Curățenie eficientă și ecologică

Oțet alb, adesea denumit oțet distilat, este o soluție clară de acid acetic în apă, de obicei cu o concentrație de 4-10% acid acetic. Este produs prin fermentarea alcoolului din surse de zahăr cum ar fi porumbul sau cerealele, folosind bacterii din genul Acetobacter. Datorită acidității sale, oțetul alb are proprietăți antibacteriene puternice și capacitatea de a descompune mizeria și de a dizolva depunerile minerale. Această natură acidă permite oțetului să acționeze eficient ca un agent de curățare și dezinfectare în gospodărie.

Istoricul utilizării

Oțetul în general are o istorie lungă și bogată de utilizare ce se întinde pe mii de ani. Civilizațiile antice, cum ar fi egiptenii, grecii și romanii, foloseau oțetul pentru proprietățile sale de conservare, aromatizare, medicinale și de curățare. De exemplu, în Roma antică, oțetul era adesea amestecat cu apă și servit soldaților ca o băutură numită posca, iar în Evul Mediu, oțetul era folosit ca dezinfectant în timpul epidemiilor de ciumă.

Oțetul alb, așa cum îl cunoaștem astăzi, a devenit popular abia în epoca modernă. Eficacitatea sa, disponibilitatea și avantajele ecologice l-au făcut un agent de curățare preferat în gospodăriile din întreaga lume. Deși civilizațiile antice foloseau diverse tipuri de oțet, utilizarea specifică a oțetului alb ca agent de curățare în gospodărie este un fenomen al ultimelor decenii. Oțetul alb se distinge chimic de alte tipuri de oțet prin faptul că este de obicei produs din acid acetic pur și apă, în timp ce alte oțeturi pot conține diverse componente organice din materiile prime originale, cum ar fi vinul, merele sau cerealele. 

(Rumunština)_11

Avantajele utilizării oțetului alb

  1. Ecologic: Oțetul alb este biodegradabil și nu conține substanțe chimice nocive, ceea ce îl face prietenos cu mediul.
  2. Proprietăți antibacteriene: Datorită acidității sale, oțetul alb poate ucide bacteriile, mucegaiurile și virusurile, ceea ce îl face un dezinfectant eficient.
  3. Elimină mirosurile: Oțetul alb neutralizează mirosurile neplăcute, în loc să le mascheze doar.
  4. Disponibilitate și preț: Oțetul alb este ușor accesibil și mult mai ieftin decât agenții de curățare comerciali.
  5. Versatilitate: Potrivit pentru curățarea diferitelor camere și suprafețe.

Utilizarea oțetului alb ca agent de curățare

I. Bucătărie

  1. Curățarea suprafețelor: Amestecați cantități egale de oțet alb și apă într-un pulverizator și folosiți-l pentru a curăța suprafețele din bucătărie, dulapurile și chiuvetele. 
  2. Îndepărtarea grăsimilor: Aplicați oțet alb pe suprafețele grase și lăsați să acționeze câteva minute înainte de a șterge. 
  3. Dezinfectarea tocătoarelor: Pulverizați tocătorul cu oțet alb, lăsați să acționeze și apoi clătiți cu apă.

II. Baie

  1. Îndepărtarea calcarului: Aplicați oțet alb pe suprafețele cu depuneri de calcar, lăsați să acționeze și apoi ștergeți. 
  2. Curățarea capului de duș: Înmuiați capul de duș într-o pungă cu oțet alb peste noapte, apoi clătiți cu apă. 
  3. Dezinfectarea toaletelor: Turnați o cană de oțet alb în toaletă, lăsați să acționeze 30 de minute și apoi frecați.

III. Spălarea rufelor

  1. Rufe moi și proaspete: Adăugați o jumătate de cană de oțet alb la ultima clătire a rufelor pentru rufe mai moi și mai proaspete. 
  2. Îndepărtarea petelor: Înainte de spălare, înmuiați petele în oțet alb și lăsați să acționeze câteva minute.

Siguranță și precauții

Deși oțetul alb este natural și sigur, este important să respectați următoarele măsuri de precauție:

  1. Diluare: Pentru majoritatea tipurilor de curățare, este recomandat să diluați oțetul cu apă pentru a reduce aciditatea și pentru a preveni deteriorarea suprafețelor.
  2. Testare: Înainte de a folosi oțet alb pe suprafețe sensibile, cum ar fi marmura sau lemnul, testați mai întâi o mică parte a suprafeței pentru a evita deteriorarea.
  3. Nu folosiți cu înălbitor: Nu amestecați niciodată oțet alb cu înălbitor, deoarece această combinație produce gaze toxice.

Concluzie

Oțetul alb este un agent de curățare eficient, ecologic și accesibil, care poate înlocui multe produse de curățare comerciale. Datorită proprietăților sale antibacteriene, capacității de a neutraliza mirosurile și de a îndepărta murdăria, oțetul alb este o alegere ideală pentru curățarea gospodăriei. Luați în considerare utilizarea oțetului alb la următoarea curățenie și experimentați puterea sa naturală.

Acest produs poate fi achiziționat de pe e-shop-ul nostru.

Dacă ați observat o eroare sau o greșeală de tipar în articol, vă rugăm să ne anunțați la adresa de e-mail korektura@brainmarket.cz. Vă mulțumim!

Cum să nu irosiți alimentele sau salvați mâncarea de la coș!

Risipirea alimentelor este o problemă care nu numai că ne afectează portofelele, dar și mediul înconjurător. Remedierea acesteia nu este, însă, o sarcină de nerezolvat. Cu puțină planificare și creativitate, putem face ceva în fiecare zi pentru a ne asigura că mâncarea noastră nu ajunge la gunoi. Iată câteva sfaturi practice despre cum să procedăm.

1. Planificarea cumpărăturilor sau „O listă pentru toți”

În fiecare weekend, așezați-vă și planificați meniul pentru întreaga săptămână. Gândiți-vă la ce aveți acasă, ce trebuie consumat și, în funcție de aceasta, faceți o listă de cumpărături. Acest pas este crucial pentru a reduce risipa, deoarece vă ajută să cumpărați cu chibzuință, nu impulsiv. Când mergeți la magazin cu un plan, reduceți șansa să cumpărați ceva ce nu veți consuma în final. De asemenea, dacă aveți acasă ingrediente care se strică repede, încercați să le includeți în planul vostru ca prioritare. Veți economisi timp, bani și, mai ales, veți evita să aruncați mâncarea inutil.

2. Congelatorul: Cel mai bun prieten al fiecărui bucătar

Desigur, este valabil că prospețimea este totul și nu vrem să vă spunem altceva, dar congelatorul este un ajutor neprețuit în lupta împotriva risipei alimentare. Ați gătit prea mult? În loc să consumați mâncarea în mod repetat toată săptămâna până să vă răzgândiți, congelați-o. Porțiile pot fi congelate în saci sau cutii individuale, ceea ce vă va ușura pregătirea unui prânz sau cină rapidă mai târziu. Congelarea este, de asemenea, o modalitate excelentă de a păstra fructele și legumele de sezon pentru mai târziu. De exemplu, când este sezonul căpșunilor, cumpărați mai multe și congelați-le pentru a le savura pe tot parcursul anului.

(Rumunština) Jak neplýtvat potravinami

3. Resturile ca provocare culinară

Resturile de mâncare nu trebuie să fie plictisitoare. Dimpotrivă, pot fi baza unor feluri noi și interesante de mâncare. Aveți resturi de orez în frigider? Transformați-le într-un orez prăjit delicios cu ou și legume. Carnea gătită rămasă poate fi folosită în sandvișuri sau ca umplutură pentru tortilla. Resturile de legume coapte pot fi folosite ca bază pentru supă sau salată. În acest mod, puteți crea ceva nou în fiecare zi și, în același timp, evita risipa. În bucătărie nu există limite, doar creativitatea voastră! De exemplu, un „sendviș cu spaghete” poate deveni noul succes (sau poate nu, dar cu siguranță vă veți distra încercând).

4. Prelungirea vieții: Cum să mențineți alimentele proaspete

Depozitarea corectă a alimentelor este esențială pentru durata lor de viață. Știați că unele tipuri de fructe și legume preferă frigiderul, în timp ce altele nu? De exemplu, merele și fructele de pădure durează mai mult la rece, dar roșiile și bananele își pierd gustul în frigider. Păstrarea alimentelor în locul potrivit poate prelungi durata de viață cu câteva zile. Ceapa și cartofii se păstrează într-un loc uscat și întunecat, dar nu împreună – ceapa poate accelera încolțirea cartofilor. Și ce spuneți despre pâine? Ceea ce nu reușiți să consumați proaspăt, puneți în congelator. Când veți avea nevoie, este suficient să o lăsați să se dezghețe sau să o încălziți în cuptor. Pentru cei care iubesc ierburile proaspete, există un truc: tocați-le, puneți-le în tăvi pentru cuburi de gheață, adăugați puțin ulei și congelați-le. Ori de câte ori veți avea nevoie, le aveți la îndemână.

5. A doua șansă a resturilor într-un alt rol

La punctul trei am menționat provocările creative ale gătitului, fie că era vorba despre resturi sau combinarea unor ingrediente aparent incompatibile. Totuși, resturile sunt chiar baza unor ingrediente. Pâinea care nu mai este proaspătă? Faceți pesmet sau crutoane pentru salată sau supă. Totul poate fi folosit, doar un pic de imaginație este necesar. Și dacă aveți acasă fructe mai puțin proaspete, de ce să nu le folosiți pentru un smoothie sau ca bază pentru un tort cu fructe?

6. Conserve și murături: Distracție pentru serile lungi

Conservarea și murarea alimentelor este nu doar o modalitate eficientă de a păstra fructele și legumele excedentare, ci și un mod grozav de a petrece timpul. Pregătiți-vă propriile gemuri, chutney sau castraveți murați și bucurați-vă de ele pe parcursul anului. Este, de asemenea, o activitate minunată pe care o puteți împărtăși cu familia sau prietenii. În plus, ce poate fi mai bun decât să deschizi un borcan de gem de casă în iarna și să-ți amintești de gustul verii?

(Rumunština) (Bulharština) Džemy a marmelády

 

7. Compostarea resturilor pe care nu le mai puteți folosi

Dacă aveți o grădină, compostarea este o modalitate excelentă de a folosi resturile alimentare pe care nu le mai puteți procesa altfel. Fie că este vorba de coji, resturi sau resturi de mâncare, toate aceste materiale pot fi compostate și transformate în îngrășământ valoros. În acest fel, puteți reduce cantitatea de deșeuri care ajunge la groapa de gunoi și, în același timp, să sprijiniți creșterea plantelor din jurul vostru.

Concluzie

A nu risipi alimentele nu înseamnă doar a fi responsabil. Este, de asemenea, despre cum să fii creativ în bucătărie, să economisești bani și să te bucuri de un sentiment de bine știind că mâncarea (fost organism vegetal sau animal), care a trecut prin diverse etape de evoluție și procesare, nu a fost aruncată pur și simplu. Așadar, data viitoare când veți fi pe punctul de a arunca resturile de la cină sau un fruct puțin veștejit, amintiți-vă de aceste sfaturi și oferiți alimentelor o a doua șansă!