Cele mai mari 7 mituri din istoria alimentației

Alimentația este unul dintre cei mai importanți factori ai unui stil de viață sănătos. De-a lungul istoriei, însă, au apărut multe mituri care au influențat relația noastră cu mâncarea și obiceiurile alimentare. Aceste mituri sunt adesea bazate pe informații incomplete, cunoștințe științifice depășite sau pe dorința de a atinge rapid o siluetă sau o sănătate ideală. Să aruncăm o privire asupra celor cinci mituri majore din istoria alimentației și să le clarificăm.

1. Mit: Grăsimile sunt principala cauză a obezității și a bolilor de inimă

De unde provine: Acest mit a început să se răspândească în anii '60, când unele studii și recomandări ale sănătății publice au indicat grăsimile saturate ca fiind principalele vinovate pentru bolile cardiovasculare și obezitate. Din aceasta a rezultat o modă de alimentație „săracă în grăsimi”, care a dus la o creștere a consumului de alimente procesate sărace în grăsimi, adesea cu un conținut ridicat de zahăr.

Care este adevărul: Grăsimile nu sunt inamicul, dacă sunt consumate în cantități rezonabile și sub forma corectă. Grăsimile saturate în cantități excesive pot influența nivelul de colesterol, dar grăsimile sănătoase (precum omega-3 și acizii grași omega-6, grăsimile nesaturate) sunt esențiale pentru organism. Problema principală cu obezitatea și bolile de inimă provine adesea din consumul excesiv de zaharuri și carbohidrați procesați, nu din grăsimi în sine. Cercetările moderne arată că consumul de grăsimi sănătoase este important pentru echilibrul hormonal, sănătatea creierului și a inimii.

2. Mit: Colesterolul din alimente crește nivelul colesterolului din sânge

De unde provine: În trecut, exista o opinie larg răspândită că consumul de alimente cu un conținut ridicat de colesterol, cum ar fi ouăle sau fructele de mare, crește direct nivelul colesterolului „rău” în sânge. De aceea, era recomandată o dietă săracă în colesterol.

Care este adevărul: Colesterolul din alimentație are un impact mai mic asupra nivelului colesterolului din sânge decât se credea anterior. Organismul își creează majoritatea colesterolului în ficat și își reglează producția în funcție de aportul din alimente. Principalii factori care influențează nivelul LDL colesterolului „rău” sunt grăsimile saturate și trans, nu colesterolul din alimente. Consumul de alimente bogate în colesterol, precum ouăle, poate face parte dintr-o dietă sănătoasă și chiar contribuie la aportul de nutrienți importanți, cum ar fi vitaminele grupului B, vitamina D și proteinele de calitate.

3. Mit: Carbohidrații după ora 18:00 duc la creșterea în greutate

De unde provine: Acest mit provine din convingerea că consumul de carbohidrați târziu seara, când metabolismul ar încetini, cauzează stocarea grăsimilor. Multe diete recomandă, prin urmare, evitarea carbohidraților în orele după-amiezii sau serii.

Care este adevărul: Creșterea în greutate este influențată de aportul total de calorii și de cheltuirea lor pe parcursul zilei, nu de ora la care sunt consumați carbohidrații. Dacă aportul de energie este mai mare decât energia consumată, se ajunge la creșterea în greutate, indiferent dacă mănânci carbohidrați dimineața sau seara. În plus, carbohidrații înainte de culcare pot susține producția de serotonină, care ulterior se transformă în melatonină și contribuie la un somn mai bun. Cheia este calitatea carbohidraților (alegeți surse integrale și naturale) și controlul cantității totale pe parcursul zilei.

4. Mit: Dietele de detoxifiere curăță corpul de toxine

De unde provine: Mitul detoxifierii provine din ideea că corpul trebuie curățat regulat de toxinele acumulate prin diverse diete cu sucuri sau posturi. Acest concept a devenit popular în ultimele decenii ca parte a „stilului de viață sănătos”.

Care este adevărul: Corpul are sisteme naturale de detoxifiere – ficatul, rinichii, plămânii și pielea – care lucrează constant pentru a elimina substanțele nedorite. Dietele de detoxifiere pot îmbunătăți temporar senzația de lejeritate și hidratare, deoarece deseori implică consumul de mai multe lichide și mai puține alimente procesate. Cu toate acestea, detoxifierile pe termen lung nu sunt necesare și pot fi chiar dăunătoare dacă restricționează aportul de nutrienți. Cheia sănătății este o dietă echilibrată, cu suficientă fibre și lichide care să susțină detoxifierea naturală a organismului.

5. Mit: Toate îndulcitorii sunt mai sănătoși decât zahărul

De unde provine: În contextul creșterii preocupării cu privire la consumul excesiv de zahăr, au apărut pe piață îndulcitori alternativi, care sunt adesea promovați ca fiind „mai sănătoși” sau „naturali” substituente pentru zahăr. Printre acești îndulcitori se numără stevia, mierea, siropul de arțar, siropul de agave și altele.

Care este adevărul: Deși unii îndulcitori, cum ar fi stevia, au un conținut caloric mai mic decât zahărul obișnuit, nu toate sunt „mai sănătoase”. De exemplu, siropul de agave conține o cantitate mare de fructoză, care poate afecta negativ metabolismul și sănătatea ficatului în cazul unui consum excesiv. Mierea și siropul de arțar au anumite beneficii pentru sănătate (vitamine, antioxidanți), dar conțin în continuare o cantitate mare de zahăr și consumul excesiv poate duce la probleme de sănătate similare cu zahărul obișnuit. Este important, așadar, să folosiți îndulcitorii cu moderație, indiferent de tipul lor.

6. Mit: Cu cât mai multe proteine, cu atât mai bine

De unde provine: Acest mit se bazează pe convingerea că un aport ridicat de proteine este cheia creșterii rapide a masei musculare și pierderii în greutate. Datorită popularității fitnessului și culturismului, aportul excesiv de proteine a devenit o practică obișnuită, ceea ce a dus la răspândirea dietelor bogate în proteine.

Care este adevărul: Proteinele sunt esențiale pentru repararea țesuturilor, creșterea mușchilor și funcționarea corectă a organismului, dar un aport excesiv de proteine poate să nu fie benefic pentru organism. Organismul are o limită în ceea ce privește utilizarea eficientă a proteinelor. Eșecul de utilizare eficientă poate duce la transformarea lor în energie sau depozitarea sub formă de grăsime. Consumul excesiv de proteine poate supraîncărca rinichii, în special pe termen lung. Este importantă o alimentație echilibrată, care să conțină cantități suficiente, dar nu exagerate, de proteine, în funcție de nevoile individuale, vârstă și nivel de activitate fizică.

7. Mit: Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei

De unde provine: Acest mit provine din campaniile publicitare ale industriei alimentare din a doua jumătate a secolului 20, care au promovat consumul de cereale ca un început sănătos al zilei. Motto-ul „Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei” s-a răspândit rapid și a început să fie adoptat de către nutriționiști și public.

Care este adevărul: Deși micul dejun poate fi important pentru unii oameni pentru a-și reface energia după postul de noapte, pentru alții poate să nu fie la fel. Studiile arată că nu este obligatoriu să mănânci imediat după trezire și că aportul zilnic total de calorii și o dietă echilibrată sunt mult mai importante decât micul dejun în sine. La anumite persoane, postul intermitent (de exemplu, să nu mănânci până la prânz) poate duce chiar la îmbunătățirea metabolismului și a pierderii în greutate. Este important să-ți asculți corpul – dacă ți-e foame dimineața, ia micul dejun. Dacă nu, este în regulă să mănânci mai târziu. Cheia este ca mesele pe parcursul zilei să fie echilibrate și să ofere toți nutrienții necesari.

Concluzie

Istoria alimentației este plină de mituri care au modelat obiceiurile noastre alimentare. Acestea sunt adesea bazate pe informații învechite sau greșite, dar sunt încă profund înrădăcinate în conștiința oamenilor. În zilele noastre, mulțumită progreselor științifice și cercetărilor, multe dintre aceste mituri pot fi demontate și putem ajusta alimentația pentru a fi într-adevăr benefică pentru sănătatea noastră. Amintiți-vă că fiecare corp este diferit și este important să acordați atenție nevoilor proprii și să consultați un specialist în privința schimbărilor din dieta dumneavoastră.

Dacă ați observat o greșeală sau o eroare în articol, vă rugăm să ne anunțați la adresa de e-mail korektura@brainmarket.cz. Mulțumim!