Primăvara începe să-și anunțe prezența și natura se trezește din lunga iarnă. Chiar în această perioadă, în păduri apare una dintre primele plante ale anului, pe care o putem folosi cu măiestrie, usturoiul sălbatic. Frunzele sale verde proaspăt și mirosul său intens nu pot fi trecute cu vederea. De unde provine usturoiul sălbatic, cum să-l recunoaștem și cum să-l savurăm cel mai bine în bucătărie?
Plantă cu tradiție
Usturoiul sălbatic a fost probabil colectat încă din epoca de piatră. Vechea civilizație celtică și germanii credeau în puterea sa magică și îl foloseau ca protecție împotriva spiritelor rele. În mănăstirile medievale era considerat un elixir al longevității și în timpul epidemiilor se fumigau casele cu acesta. Până astăzi, este popular nu doar printre plantatorii de plante medicinale, ci și printre gurmanzi.
În Europa de Est, usturoiul sălbatic s-a bucurat de o mare popularitate ca plantă medicinală și în medicina populară era folosit pentru curățirea organismului. În Germania, făcea parte din curele de primăvară pentru întărirea vitalității după o lungă iarnă. În unele regiuni, era chiar considerat un simbol al forței și rezistenței naturale. De asemenea, apărea frecvent în mâncărurile tradiționale ale păstorilor și vânătorilor, care îi apreciau capacitatea de a adăuga energie corpului. În vechile scrieri se vorbește despre el ca despre o hrană care crește rezistența și întărește organismul.
Caracteristici botanice
Usturoiul sălbatic aparține familiei amaryllidaceae (Amaryllidaceae) și genului Allium, din care face parte și ruda sa apropiată, usturoiul de bucătărie. Este o plantă perenă care ajunge la o înălțime de aproximativ 20–25 cm. Are frunze lungi lanceolate, care amintesc de frunzele de lăcrămioare, dar un semn distinctiv este mirosul intens de usturoi pe care îl emit frunzele atunci când sunt frecate între degete. Usturoiul sălbatic se înmulțește nu doar prin semințe, ci și prin bulbii care sunt ascunși sub pământ și din care cresc frunze noi în fiecare primăvară. La sfârșitul lunii aprilie până în mai produce flori mici albe aranjate în umbele globulare. Fructul este o capsulă care conține mici semințe negre.
 (6).jpg)
Unde îl găsim și când să-l colectăm?
Usturoiul sălbatic se găsește în principal în pădurile foioase umede, unde crește în covorașe dense. Preferă locațiile cu soluri fertile la semiumbră. Este cel mai des întâlnit în Europa, dar îl putem găsi și în Asia. Ciclu său vegetativ este destul de scurt – apare deja în martie, dar în aprilie ajunge la puterea maximă. Odată ce începe să înflorească, frunzele își pierd treptat suculența. Fiți precauți în timpul colectării, deoarece frunzele usturoiului sălbatic pot fi confundate cu plante otrăvitoare (de ex. cu lăcrămioarele menționate). Asigurați-vă mereu de forma corectă a frunzelor.
Dacă nu aveți posibilitatea de a-l colecta din natură, puteți să-l cultivați și acasă. Are nevoie de suficientă umiditate, un loc umbrit și sol de calitate. Planta este ușor de întreținut și se adaptează bine și într-o grădină sau pe balcon.
Beneficiile usturoiului sălbatic
Usturoiul sălbatic este bogat în substanțe aromatice naturale, care îi conferă mirosul și gustul său caracteristic. Aceste compuși au capacitatea de a sprijini activitatea corpului și de a ajuta buna funcționare a diferitelor sisteme.1,2
Beneficii pentru sănătate:
- Eliminarea metalelor grele
- Metabolismul colesterolului
- Activitatea normală a sistemului circulator
- Activitatea normală a sistemului intestinal
- Activitatea normală a sistemului cardiovascular
 soli (1).jpg)
Energia verde în farfurie
Usturoiul sălbatic este o plantă versatilă cu un gust ușor picant, care se potrivește excelent în tartine, supe, salate și feluri principale. Din frunzele proaspete se poate prepara unt de plante care va adăuga savoare cartofilor copți, fripturilor sau pâinii proaspete. De asemenea, se potrivește în omlete, plăcinte sărate sau pâine de casă. Se combină bine și cu alte plante aromatice, cum ar fi pătrunjelul, ceapa verde sau mărarul. Îl puteți adăuga în sosuri de casă sau amestecați-l cu iaurt ca și dip pentru legumele proaspete. Este cel mai bine să îl consumați în stare crudă, când își păstrează cele mai multe substanțe aromatice și prospețimea, dar dacă doriți să-l consumați mai târziu, îl puteți congela sau conserva în ulei sau oțet. Prin uscare, însă, își pierde o parte din aroma sa intensă.
Unul dintre cele mai populare feluri de a-l prepara este sub forma de pesto. Acesta poate fi folosit nu doar la paste, ci și ca un condiment pentru carne la grătar sau legume. Datorită versatilității sale, se potrivit în multe rețete și poate rezista în frigider câteva săptămâni.
Rețetă: Pesto de usturoi sălbatic
Aveți nevoie de:
- 100 g frunze proaspete de usturoi sălbatic
- 50 g nuci (nuci sau semințe de pin)
- 50 g parmezan
- 100 ml ulei de măsline
- un praf de sare
Mod de preparare: Spălați și uscați frunzele. Mixați-le cu nucile și parmezanul. Adăugați treptat uleiul, până obțineți un amestec omogen. Sărați după gust. Păstrați pesto-ul într-un recipient închis în frigider și folosiți-l pentru paste, tartine sau ca și adaos la carne.
 Španělské extra panenské olivové oleje.jpg)
Concluzie
Usturoiul sălbatic nu este doar o delicatesă de sezon, ci și o modalitate de a savura natura în forma sa cea mai pură. Mergeți la o plimbare de primăvară, culegeți-i frunzele și bucurați-vă de gustul pe care nicio altă plantă nu-l poate oferi. Dacă îl păstrați corect, prospețimea și mirosul său vă vor acompania și mult timp după sezon. Adăugați-l în rețetele dumneavoastră favorite și lăsați-vă simțurile să se bucure pe deplin de această delicatesă de primăvară!
Dacă ați observat o eroare sau o greșeală în articol, vă rugăm să ne informați la adresa de e-mail info@brainmarket.ro. Vă mulțumim!
1Rankovic, M., Krivokapic, M., Bradic, J., Petkovic, A., Živković, V., Sretenovic, J., Jeremić, N., Bolevich, S., Kartashova, M., Jeremić, J., Bolevich, S., Jakovljevic, V., & Tomovic, M. (2021). New Insight Into the Cardioprotective Effects of Allium ursinum L. Extract Against Myocardial Ischemia-Reperfusion Injury. Frontiers in Physiology, 12
2Dragana R Pavlović, Milica Veljković, Nikola M Stojanović, Marija Gočmanac-Ignjatović, Tatjana Mihailov-Krstev, Suzana Branković, Dušan Sokolović, Mirjana Marčetić, Niko Radulović, Mirjana Radenković, Influence of different wild-garlic (Allium ursinum) extracts on the gastrointestinal system: spasmolytic, antimicrobial and antioxidant properties, Journal of Pharmacy and Pharmacology, Volume 69, Issue 9, September 2017, Pages 1208–1218